|
| Numărul fişei: |
BN 01 |
| |
|
| Autor(i) şi dată(e): |
Valentin Sălăgeanu (24 martie 2009) |
| |
|
| Surse: |
|
| |
|
| |
|
| Nr inventar MCC: |
Bistriţa-Năsăud 635, BN-II-m-A-01661 |
| |
|
| Localizare şi amplasare: |
Judeţul Bistriţa-Năsăud, sat Herina, comuna Galaţii Bistriţei. Denumire veche Hirina (în maghiară Harina, săsescul Minziref, Minzdref, în germană Monchsdorf, Munzdorf. |
| |
Sat Herina, comuna Galaţii Bistriţei situată la 4 km nord de reşedinta de comună şi la 16 km sud de oraşul Bistriţa, pe drumul naţional 15A (Reghin-Bistriţa). Zonă colinară. Pe coama dealului ce străjuieşte satul. |
| |
|
| Tip: |
Biserică de zid |
| |
|
| Destinaţie actuală: |
Lăcaş de cult pentru comunitatea evanghelică |
| |
|
| Starea monumentului: |
Ultimele lucrări de restaurare au fost efectuate între 1995 şi 1999, după un proiect al arhitectului Herman Fabini. Restaurat în totalitate dar ne-introdus în circuitul turistic. Ocazional se oficiază slujbe speciale. |
| |
|
| Planimetrie: |
Vide infra |
| |
Bazilică cu trei nave, cu abside laterale în grosimea zidului şi cu două turnuri pe latura de vest. |
| |
|
| Dimensiuni: |
|
| |
|
| Nr niveluri: |
|
| |
|
| Materiale de construcţie: |
Cărămidă. |
| |
|
| |
|
| Datare: |
1241-1260 |
| |
|
| Scurt istoric: |
În jurul anului 1200 domeniul era deţinut de Dionysius Kacsics, vistiernic la curtea regelui Andrei II al Ungariei. Ulterior, Herina ajunge în stăpânirea Episcopiei catolice de Alba Iulia. Datarea poate fi făcută între 1241-1260. În 1411 trece în stăpânirea lui Thomas Farkas de Săsarm. Până în 1872 aparţine capitlului Teaca. Reparaţii în 1692, când se adaugă o tribună pe latura de sud. În 1748 este refăcut tavanul, pentru ca în 1886 să fie închisă din cauza riscului de prăbuşire. Între 1887 şi 1898 este restaurată, modificându-se faţada de vest şi adăugându-se un nivel suplimentar turnului de sud. Este complet restaurată între 1995 şi 1999. |
| |
|
| Scurtă descriere: |
Corul este înălţat faţă de nivelul de călcare al naosului, pe latura de vest. Bazilica este tăvănită cu excepţia traveelor de sub tribună, unde sunt bolţi în cruce, a corului (boltit) şi a semicalotei care închide absida altarului. Stâlpii navei centrale au secţiuni diferite: la est secţiune în cruce, apoi octogonală, circulară şi la vest secţiune pătrată. Nivelul median al navei centrale prezintă nişte deschideri oarbe semicirculare cu aspect de falsă tribună, gândite pentru a mări portanţa zidurilor şi a le diminua greutatea în acelaşi timp. Bazilica are două portaluri pe laturile de vest şi de sud. |
| |
|
| Material arheologic: |
|
| |
|
| Alte detalii: |
| |
|
| Deschideri/ancadramente: |
Portalurile cu pilaştrii şi colonete angajate. Deschiderile faţadei de vest sunt bifore la nivelul al doilea şi trifore la nivelul al treilea. Deschiderile de pe laturile de nord şi sud din registrul superior al navei centrale au profilul romanic în arc semicircular. |
| |
|
| Decoraţie exterioară: |
Turnul de sud a fost supraînălţat cu un etaj şi partea centrală a faţadei a fost modificată la restaurarea din 1887-1898. Faţada de vest este împărţită în patru registre corespunzătoare nivelului de călcare (portalurile de vest şi de sud), înălţimii navelor laterale (ferestrele bifore), înălţimii navei centrale (ferestrele trifore) şi ultimul corespunzător înălţimii turnului de sud. O delimitare clară a nivelurilor faţadei de vest se face prin intermediul unei frize de arcaturi ce lipseşte doar între primul şi al doilea nivel; şi prin intermediul unor cornişe. Al doilea nivel conţine în axul central o fereastră biforă, nivelul trei o rozetă simplă, iar nivelul 4 un fronton triunghiular în axul central, perforat de o deschidere biforă. Turnul de sud are deschideri bifore pe 3 dintre laturile sale, o friză cu arcaturi şi cornişă în plan vertical faţada de vest este delimitată de 4 lesene corespunzătoare navelor, care întrerup frizele de arcaturi. |
| |
|
| Decoraţie interioară: |
|
| |
|
| Program iconografic: |
|
| |
|
| Acces: |
Comuna Galaţii Bistriţei - judeţul Bistriţa-Năsăud, din oraşul Bistriţa 12 km pe DN 17 spre SV, apoi 7 km pe DN 15 A. |
| |
|
| Învelitoare: |
ţiglă |
| |
|
| Anexe: |
Vezi materialul ilustrativ |
| |
|
| Legende sau povestiri: |
|
| |
|
|
| Bibliografie: |
| |
|
|
| Citare: |
Monumenta. Alphabetical List of Romanian Medieval and Early Modern Monuments..., Luiza Zamora, Valentin Sălăgeanu (ed.), s.v. "Biserica evanghelică de la Herina", Valentin Sălăgeanu (2009), www.patzinakia.ro, 2005-2009. |
| |
|
|
|
|
